Matase Alba

Am cunoscut un om. Un mare om. Sunt foarte incantata! Intai am discutat la telefon, de vreo 4-5 ori. Chiar de la a doua conversatie a stiut cine il suna, iar de la a treia mi.a spus pe numele mic. Evident ca nu m.am suparat. Cum sa te superi pe un astfel de om? Am inceput sa discutam si sa planificam o mica surpriza pentru cineva drag mie. Si m.a ajutat, enorm. Aveam emotii de fiecare data cand il sunam sau ma suna, imi ceream mii de scuze daca ratam vreun apel, imi batea inima. Va jur, am cunoscut oameni importanti in viata mea, importanti prin functie, prin statut sau avere, de la importanti oameni de afaceri, la ministrii sau ambasadori, romani sau straini. Insa, parca acest om, domnul B, parca era altfel, era din alta epoca, si poate chiar este. Apoi, l.am cunoscut in persoana si am discutat, destul pentru o prima vedere. Impresionant. Si.a imaginat ca arat intr.un anume fel, si aproape ca a nimerit. O personalitate si la propriu si la figurat. Un om care te face sa te simti bin

Do be prepared Do tell the truth Do keep your answer short Do use plain English Do use single, clear sentences to make your point Do oause before answering Do answer the question Do communicate your messages Do state your message clearly and powerfully Do address your points to the public Do repeat your points Do be friendly, honest and yourself Do keep calm Do use body language effectively Do maintain eye contact Do smile.

Duminica trecuta am fost la un restaurant chinezesc, am iesit in oras, cum se spune...nu am comandat. Evident, am mers dupa o recomandare la China Town ( http://www.china-town.ro/ ). Restaurantul este pe Strada Viitorului, undeva intre Stefan cel Mare si Romana. Intrarea e interesanta, pe partea dreapta este un superb tablou, lung de vreo 2metri, pe un hol de exterior. Am intrat inauntru, totul in stil chinexesc, cu un tavan uimitor. Mi.a placut foarte mult locatia. Apoi, mancarea a fost nemaipomenita, foarte gustoasa. Ca si aperitiv am comandat cate o portie din: rulouri de primavara, muguri de soia, vinete cu usturoi si sos chinezesc, urechi de lemn. Apoi am luat pui cu ciuperci si bambus,  orez prajit cu zarzavaturi,  spaghete de orez prajit si pui cu ardei iute (foarte iuteee). Preturile sunt ok, ca la un alt restaurant. Insa gustul mi s.a parut mult ma bun decat la cele comandate acasa. Ambianta a fost draguta, ne.a placut si cu siguranta vom mai merge.

In Romania luna Martie , popular, se numeste Martisor. Si nu degeaba. E inceputul. Locuitorii Romei considerau aceasta luna ca prielnica inceperii razboiului. Si totul se reduce la simbolistica. Pentru ca noi toti ne daruim unul celuilalt acest simbol al inceputului, al sosirii primaverii, si anume un Martisor. In vremurile de demult, acest simbol era faurit de fiecare, manual si daruit cu mare drag. Revenind la zilele noastre, le avem gata facute. Insa marea majoritate a comerciantilor (si nu vorbesc de cei care le fac ei acasa, in ateliere) au inceput sa exagereze. Din cauza banilor mai au un pic si ni le prezinta imediat dupa revelion. Zilele trecute am trecut prin Auchan si am vazut dughene pline cu martisoare. Oameni buni, suntem abia in primele zile ale lunii Februarie, mai avem o luna. Adica, e un martisor, nu cumpar mobila pentru living sa.mi ia o luna de gandit si cautat. De fapt, daca stau bine sa ma gandesc anul acesta avem Pastele devreme. Daca mergem pe aceeasi logica

De fiecare data cand vad un borcan cu miere imi aduc aminte de copilarie. Atunci cand mama ma ducea vara la bunica si ma pierdeam printre minunatele flori din gradina. De primavara devreme pana toamna tarziu ea avea flori inflorite, multe, minunate, colorate. In toata aceasta gradina, care mai gazduia tufe cu zmeura, capsuni si merisoare, mai avea niste chiriasi foarte productivi: albinele. Avea bunica intre 4si 7 stupi, in functie de an. Imaginati.va ca eu mancam faguri intregi de miere, si alte minunatii pe care le "fabricau" albinele. Imi placea la nebunie cand venea buni cu fagurii si ii depozita in locuri special amenajate. Apoi, duminica imi facea gogosi asa de pufoase si umflate, pe care eu le gauream si le umpleam cu miere. De fiecare data cand merg sa cumpar un borcan de miere, intai oftez si apoi il iau de pe raft. Oricat de mult s.ar lauda oricare dintre producatori ca e bio, naturala, etc, niciuna nu va avea acel gust natural de la bunica.

Si daca tot m.au napadit amintirile referitor la zone superbe de vazut in Italia (am pistat pe Fb recomandarea pentru Costiera Amalfitana ), mi.am amintit unde am mancat cea mai buna pizza ever:  Napoli. Este o zona cu multe restaurante undeva deasupra orasului, cum stai cu spatele la golf si privesti spre munte, e o strada prin stanga (dupa atatia ani nu.mi mai amintesc numele). Am urcat cu masina cam 7 minute pe o strada cu multe serpentine. Era noiembrie, undeva dupa ora 8 seara. Marea majoritate a localnicilor galagiosi, dupa cum ii stiti erau jos in golf, unde se afla marea majoritate a localurilor. Dupa ce am urcat si am coborat din masina, m.am trezit intr.o liniste deplina. M.am uitat in jos si am vazut intreg orasul, cu multe luminite, intreg golful cu barci si iacht.uri care mai de care mai scumpe. Orasul noaptea arata minunat. Si usor gandurile mi.au fugit spre dorinte, vise si idei generoase de cum si ce mi.as dori de la viata. Insa o mica adiere rece a vantului m.a trezi