Matase Alba

A trecut deja o saptamana de cand sunt singura cu cei doi teroristi. In timpul zilei e decent, nu am de ce sa ma plang: cel mare e la gradi pana la 3, cel mic are zile si zile. Insa cea mai "amuzanta" parte a zile este seara, cand trebuie sa ii adorm pe amandoi. Cel mare se joaca cu o mana in parul meu, cu cealalta mana isi tine laptele. Eu trebuie sa-l alaptez pe cel mic, dar trebuie sa spun povestea(nu bea laptele fara). Isi scoate capacul la biberon, improasca cu lapte peste tot, ia 2-3 guri si zice: acum poti sa spui povestea. Cel mic mananca si el putin, dar daca ne aude "vorbind" plus ca e cel mare langa el, crede ca e rostul de joaca. Asa ca se ridica in fund, se arunca peste frate-su, celalalt nervos ca il deranjeaza, eu il trag inapoi, dar intrerup povestea. Si ne tot agitam asa vreo 10- 15 minute. Apoi, urmeaza partea a doua. Se termina laptele si povestea, incepe cantatul. Si ii dau eu si cant pana se linistesc si adorm- 20- 30minute, dupa cum imi...

La fotografia de dinainte a merge la Ascot am primit peste 200 de likes si multumesc mult tuturor. N-am avut niciodata la nicio postare atatea, chiar nu-mi vine sa cred. Si chiar vorbeam cu o prietena care imi spunea: vai, ce bine arati, chiar si dupa doua sarcini. Eu am multumit frumos, dar apoi i-am spus realitatea. In dimineata respectiva eram chioara de somn, nici nu vedeam pe unde calc. Noaptea nu dormisem decat vreo 4ore adunat pentru ca, copchilul cel mare a visat ceva si s-a trezit plangand pe la 1. Apoi s-a trezit si copchilul cel mic, pe care l-am adormit dupa vreo ora. Iar eu...pfff, gandindu-ma sa las toate lucrurile ok (ca deh, era prima data cand ii lasam o zi intreaga cu tata) mi-a pierit si ultima farama de somn. Asa ca am adormit mult dupa 4, pentru ca sa ma trezesc la 6. Dimineata m-am machiat, dar nu-mi amintesc sa ma fi vazut cu adevarat in oglinda. Noroc si am apucat sa beau juma' de cafea, iar aerul racoros de afara m-a mai trezit nitel. In autobuz m-a lu...

O sa incerc sa fiu cat mai succinta, sa nu ma pierd prea mult in detalii. Ascot Race are o istorie lunga, nu o sa va povestesc aici, sunt multe informatii pe internet. Prima zi insa este cea mai importanta. Este ziua in care insasi regina deschide oficial cursele, alaturi de alti membri ai casei regale. Pe de alta parte, gurile rele spun ca si consumatia de sampanie, proseco & stuff este semnificativa, asta ducand si la o crestere a pariurilor si a sumelor. Mai multe date si informatii gasiti pe site-ul oficial . Sa nu uit sa mentionez si faptul ca, pentru participare la eveniment exista un dress code. Nu te duci tu oricum, ca ti se pare costumatia mai "rasarita". Exista anumite reguli. Daca vreti sa cititi, le gasiti aici . Buun! Faptul ca noi (sotii de ofiteri) am participat intr-un grup mare (70 persoane) si ca venim de la baza Nato ne-au facut o reducere semnificativa. Adica am vazut pe site doua preturi: 37£ si 72 £. Eu am platit 37£, dar in astia a fost si...

Incep cu inceputul... Copchilul nr.2 se trezeste la 6 dimineata. Il alaptez, ii cant, iar ne mai invartim, iar ii cant...intr-un final adoarme. Ora 7.30. Incerc sa ma strecor din pat cat de incet pot si...poc, dau cu genunchiul de patut. Injur de toate cele in gand, strang din dinti si rasuflu usurata ca nu s-a trezit copchilul. Cobor la bucatarie si copchilul nr.1 energic tare ma informeaza cu gura pana la urechi ca a mancat ciocolata. Eu buimaca nu intelegeam ce tot spune, credeam ca-si amintea nu stiu ce chestie. Il intreaba sotul care ciocolata. "Cea de pe laptop!", spune el senin. Si in secunda urmatoare imi amintesc ca venise postasul cu o monstra de Kit.kat pentru un sondaj. Fk! Acum ca a mancat ditamai batonul nu mai aveam ce sa fac, dar cum mai completez eu sondajul? Pregatesc micul-dejun, hranesc copchilul nr.1, il schimb, il imbrac. Se trezeste copchilul nr.2, spalat, schimbat. Incerc sa ma imbrac si eu cu ce prind din zbor de prin dulap. Noroc ca am spalat...

Pentru ca tot suntem in febra campaniei electorale si a viitoarelor alegeri, o sa va povestesc putin despre sistemul din UK. La inceput, dupa ce ne-am mutat, am primit prin posta o solicitare de la Consiliul Local -echivalent, sa completam niste formulare legate de sistemul de vot, sa ne inregistram online. Noi, ca romanii, ne gandeam: ce treaba avem noi, nu suntem cetateni englezi etc. si am dat hartiile deoparte (bine ca nu le-am aruncat!). Intr-o discutie la serviciu, sotul meu afla ca de fapt completarea acelor formulare e "cam" obligatorie. Au englezii astia o tactica, pare ca iti da de ales, dar de fapt te obliga: te rugam sa...avem nevoie de...doar daca vrei...si mai jos ca la banca: necompletarea duce la amenda de x lire. Aha! Si ne-apucat sa ne completam, ne-am inregistrat in sistem, gen: sa fie acolo! Eh, stai ca nu e chiar asa! Astazi ne vin prin posta (da, aceeasi posta Royal Mail care functioneaza foarte bine) doua hartii: una pentru sot si una pentru mine, ...

Va descriam in postarea anterioara o experienta mai neplacuta la medicul de familie (recunosc ca nu e prina de acest fel). Va mai spuneam ca am facut plangere si am trimis-o atat la clinica, cat si la reprezentatul pacientilor. Dupa o saptamana am fost sunata si email implicit sa imi dau acordul ca plangerea mea sa ajunga la directorul clinicii. Da, am confirmat. Totodata le-am mentionat ca nu vreau sa fac devatura cu acest fapt, insa nu e prima data cand am neplaceri cu ei. Ca o paranteza, imi povestea cineva - englez, ca ei iau foarte in serios aceste plangeri si repercursiunile sunt pe masura. Zilele trecute am fost sunata de directorul clinicii care si-a cerut scuze personal, a incercat sa-mi explice situatia (ce stiam deja: dr supra-aglomerat, a luat urgente etc etc), apoi mi-a spus ca deja se face o cercetare si o comisie spre a analiza respectivul eveniment si apoi sa ia masurile necesare, sa nu se mai intample. Da, stiu, nici la ei nu e chiar roz, dar macar fac ceva sa im...

Am scriu aceasta postare, desi nu are inca o finalitate. Este vorba despre o intamplare la medicul de familie de aici. Mi-am facut programare pentru a discuta cu dr si apoi sa ma trimita la specialist. O sa fac o paranteza: aici nu poti merge la specialist asa de capul tau, gen, hai sa mai fac un control la ochi ca n-am mai fost de vreun an. Nop! Nici macar la privat (unde sunt niste scoruri de cate 3 cifre). Fara o scrisoare de recomandare de la medicul de familie nu poti merge si tot acolo scrie urgenta. Ah, si da, te poate programa si peste 3-4 luni. Am inchis paranteza, ca sa zic asa. Aveam programare la 3.45, ajung cu 10 minute mai devreme, asa cum este recomandat, fac check-in-ul si astept. Erau cam 3 persoane inaintea mea care asteptau la acelasi dr. Am constatat ca se decalasera programarile, dar asta e. Trece mai bine de jumatate de ora si deja incepuse sa-i cheme pe altii, care venisera dupa noi. Ah, te cheama prin intermediul unui panou. Eu eram si cu cei doi copchii d...

V-am povestit cate ceva din vacanta, insa nu v-am spus despre calatoria insasi, partea cu avionul. De la inceput trebuie sa mentionez faptul ca biletele ne-au fost achizitionate de catre cei din Mapn Ro. Asadar, va dati seama ca a fost o intreaga discutie pe seama traseului, dar si a faptului ca noi voiam musai sa fie zbor direct - nu de alta, dar cu doi copii mici, 3 bagaje de cala si alte 3 de mana, plus carut si scoica...eh, nu reuseam sa ajungem intregi la destinatie. Asadar, a fost Luton (Londra) - Bucuresti. Insa, la dus a fost decent, la intors am aterizat la ora 23:00, pentru ca apoi sa mai facem aproape 3ore cu masina. Noi sa fim sanatosi... Dar nu despre asta voiam neaparat sa vorbesc, ci despre compania Wizz Air . Da, da, stiu, e low cost si nu ar trebui sa am prea multe pretentii. Dar te gandesti ca dai si niste bani si... Cei din tara ne-au achizitionat biletele cu priority la imbarcare (dragut din partea lor!). Hm...bani in plus. Dupa multe multe petrecute la toate ...

Povesteam cu o amica din State, mai precis din Texas despre copii, casa, mancare (lucruri obisnuite pentru o casnica). Si incepe, entuziasmata, sa-mi spuna ca englezii mananca foarte sanatos (CE???), cum a descoperit ea cum se taie un broccoli si apoi sa-l pui la fiert (ha?) si ce interesant i se pare sa gateasca cu legume crude. Am lasat-o sa povesteasca pana la capat. Nu de alta dar am imprumutat din politetea englezilor si incerc sa fiu ca ei. Insa tot nu intelegeam care-i faza cu gatitul legumelor crude. Adica eu, da, sunt venita de la tara, unde rontaiam o rosie din gradina mamei, un castravete putin amar (ca deh, n-o ascultam niciodata pe mama cand ne spunea sa nu mai calcam pe ei) sau smulgeam un morcov, il stergeam cu o frunza de sfecla si il mancam asa. Si totusi, care-i faza? Pai, intreb. Eh, si-povesteste ca la ei acolo nu prea umbla cainii cu covrigi in coada. Cel putin la capitolul mancare. Au numai mancare semi-preparata, gata sa o pui la microunde, legume congelate, et...

Va povestisem intr-o postare, pe la inceputurile in UK, ca trebuie sa te inscrii la dentist ca la medicul de familie. Apoi, esti obligat sa mergi de cel putin 2 ori pe an(si mai platesti si consultatia de 20£). Buuun! Ultima data am fost pe 8 octombrie, totul bine si frumos - vorba vine! Zilele trecute insa, m-a izbit o durere in partea dreapta sus, insa nu neaparat la dinte, ci sus la radacina. Dupa 2 zile in care durerea a fost decenta, n-a mai vrut si a crescut in intensitate. Imi fac programare - noroc ca m-a primit in aceeasi zi. Ajung, ma consulta, face ecografie (da, un avantaj ca-ti face dr direct, nu mai colinzi pe la alte cabinete) si...ce sa vezi, inceput de infectie intre doi dinti (premolari, mai exact). Se intoarce dentistul spre mine si zice: - Aveti doua optiuni: fie scoatem dintele (ha?), fie mergeti la specialist, dar va costa 600-700£. Mi-nu-nat ! Intreb daca nu-mi da macar antibiotic, adica eu asa stiu ca se da (mai ales ca am mai avut problema asta...

Nu pot sa nu fac comparatii, desi suntem mult prea in urma fata de englezi. Astazi ma gandeam la una dintre virtutile englezilor, si anume: constiinta (da, stiu, generalizez, poate nu toti sunt asa). Ma plimbam pe un spatiu verde folosit ca teren de fotbal al bazei, plus alte sporturi si m-am intalnit cu un nene in varsta (cred ca este deja la pensie), care isi plimba zilnic cainele, dar in acelasi timp mai strange gunoaie (diverse ambalaje pierdute). Ah, in tot cartierul nu gasesti un cos de gunoi, doar cateva pentru rahatul de caine - dar asta e o alta discutie. Revenind... Ma gandeam ca noua ne lipseste constiinta de a face lucruri fara sa fim supravegheati. Si de aici pleaca mai multe, cum ar fi lucrurile facute bine, respectul pentru celalalt, onestitate si altele. La functioneaza cel mai "noi ne  facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc", dar "sa moara capra vecinului". Am luat acest exemplu cu acest batranel care strange gunoaie, fara sa-l verifice nime...

In pantaloni de trening sau colanti, cu bluza lalaie si plina de lapte regurgitat, stau si visez. Stau e mult spus, eventual legan copchilul no.2, in timp ce construiesc un garaj din Lego cu copchilul no.1. Visez? Da! La lucruri simple si totodata neacesibile pentru mine. Deocamdata! Vreau sa merg iar la serviciu, zi de zi. Da, nu dati cu pietre, nici eu nu-mi imaginam ca voi spune asta. Vreau sa ma imbrac frumos, cu rochii sau deux-pieces. O sa-mi spuneti: cine nu te lasa sa te imbraci si acum? Pai decat sa le fac numai lapte sau voma, prefer sa stea in dulap :) Vreau sa-mi dau cu un rimel si un fond de ten. Mai fac asta si saracul copchil are body-ul plin de fond de ten. Deh! Uit mereu, daca mi-am iesit din obisnuinta. Si apoi, dupa cele cateva secunde, ma apuca panica. Serviciu, bine, bine, dar unde? Ca nu mai ai nimic. Cand o sa ma intorc in tara va trebui sa o iau de la zero, dupa 4 ani de pauza. 4 ani!!! Eu care eram convinsa ca ma intorc dupa 8luni. Ehee! Cum era cu socot...

* Cand se muta dintr-o casa in alta cheama un camion de la o firma specializata in mutari si cara tot o data. Nu ca la noi, caram sacii cu haine si mobila in 7 drumuri cu masina proprie (daca avem) sau cu a vecinului. * Sunt foarte civilizati in trafic: nu claxoneaza, nu-ti taie fata, te lasa sa intri in bulevard dintr-o strada adiacenta. Aglomeratie pe strada, pe banda pentru inainte cel putin 20 de masini, iar pe banda spre stanga niciuna. Da, exact, desi era trafic nimeni nu s-a gandit sa o ia inainte si la semafor sa se bage in fata celorlalti. * Toti copacii au cate o eticheta cu numere, adica toti sunt numerotati si nimeni nu taie niciun copac, doar pentru ca il deranjeaza umbra. * Toti stapanii de caini utilizeaza cu responsabilitate pungutele si cosurile de gunoi special amenajate pentru catei. * Au anti-reclama la antibiotice. Nu doar ca doctorii prescriu extrem de rar antibiotice, dar au si campanii impotriva acestora. * Intr-o singura reclama - la haine, participa o t...

Dupa cum multi dintre voi stiti, sunt la o baza NATO, insa marea majoritate sunt englezi. Asa am aflat despre stilul de viata al acestora, cu bune si cu rele. Iar in mintea mea am inceput sa fac o comparatie cu ce avem sau mai degraba cu ce nu avem la noi, in sistemul militar. Proasta idee! Pentru ca nu prea am ce compara. E undeva intre mere si sfecla! Cei care aveti contact intr-un fel sau altul cu armata romaneasca aveti o ided despre praful care umple necesitatile din sistem, insa marea majoritate a populatiei inca mai are impresia ca armata face si drege. Face, da, dar cum si cu ce poate. In caz de inzapezire sunt cantonati in unitati toti, insa trebuie sa lucreze cu 5 lopeti. Ceilalti ce sa faca, daca nu au cu ce? Si te mai miri ca 5muncesc si 20 se uita. Dotarile sunt tot un praf, camioane vechi de 40 de ani, masini ce transporta documente (de altfel foarte importante) fara frani, oameni care se chinuie sa-si faca treaba cat pot de bine, dar cu ce au. Biiine, sunt si perso...

Duminica, ora 9:00 dimineata. Ne hotaram sa dam o fuga pana la Lidl pentru niste cumparaturi. Voiam sa ajungem acasa pana la 12, pentru ca aveam musafiri. Ne foim, ne sucim...ajungem la 9:30. Cand, ce sa vezi? Magazinul inchis! Duminica deschid la 10:00. Buun! Mai aveam de luat si niste jucarii de la un alt magazin aproape, asa ca ne gandim sa mergem acolo pana se deschide. Ajungem si...daaa, deschid la 10:30. Uhhhh! Ne intoarcem si vedem BM (magazin cu de toate, inclusiv jucarii). Parcam si cand colo...nuuuu...deschid la ora 12:00. Mai oameni buni, dar chiar asa? Eu inteleg ca e duminica, dar totusi!...mai rau ca italienii!!! Sa va mai spun ca toate magazinele, inclusiv supermarketurile inchid la 4pm, duminica? Nu va mai spun! Decidem sa mergem la Lidl, intre timp se facuse 10:00. Iesim pe la 11:30 si, ce sa vezi? Masini multe pe strada, oameni peste tot, aglomeratie, trafic...parca dupa ora 11:00 s-a trezit toata lumea!

Va povesteam anul trecut de experienta noastra minunata cu baia si modalitatea de lucru a angajatilor. Stii, nu te astepti la asa "melancolie" din partea lor, stii cat de corecti si ok sunt englezii. Si totusi... Se pare ca principiul "noi ne facem ca muncim" se aplica peste tot, la firmele cu capital de stat. Dar sa n-o mai lungesc si sa va povestesc cateva intamplari banale si amuzante (acum ma amuz ca la momentul respectiv m-am cam enervat). Becul de afara Cand ne-am mutat in casa in care locuim, am facut o lista cu lucrurile stricate sau care nu functionau la parametri, si am scris inclusiv de becul de afara, ce se aprinde la orice miscare (teoretic pt hoti). Va dati seama ca n-a facut nimeni nimic, pana intr-o zi cand a venit politia in cartier si a cerut sa ne asiguram ca functioneaza. Facem programare la firma care se ocupa de administrarea caselor - peste 2 saptamani. Vine ziua cu pricina. Vad ca parcheaza o masina insa vreo jumatate de ora nu iese ni...

Ramasese datoare cu finalul "Cum este sa fii gravida in UK"... Am revenit mai greu pentru ca, deh!, am ajuns la final si reluarea activitatilor s-a facut mai greu. Asadar, programarea pentru efectuarea operatiei de cezariana (dap, am ales cezariana datorita unor probleme de sanatate, desi aici in UK se prefera si se recomanda - de multe ori insistent, nastere naturala), a trebuit sa vorbesc tot cu moasa. Ea a fost cea care a sunat la spital si a discutat cu cei de acolo. Cu 2 zile inainte am fost programata la un control, tot la spital. Sincera sa fiu, ma asteptam sa discut cu un doctor, cu anestezistul...neah, nici vorba. Tot cu niste moase si asistente, care mi-au facut analize la sange, mi-au dat toate indicatiile necesare: - poti sa mananci pana seara dinainte, la ora 19:00. - la ora 22 iei o pastila de ranitidina - este si ora la care poti sa mai bei apa - dimineata la 6 alta pastila de ranitidina - la 9 sa ma prezint la spital, programata la ora 11. Pana la ur...

O sa incerc sa descriu in aceasta postare cateva evenimente legat de relatia cu medicul/moasa, dar si cum este sa faci ecografia morfologica aici, in UK. Asa cum spuneam in postarea anterioara, de regula, se fac doar primele doua ecografii. La prima dintre ele m-au trimis in alt oras decat cel de care apartin, motivand faptul ca acolo sunt mai buni. Dupa ce am facut si a doua ecografie, nu pot sa spun ca au fost mai buni sau mai putin putini, mi s-a parut ca a fost la fel. Cu o zi inainte de programare m-au suntan de la spital si m-au rugat sa duc, pe langa dosarul minune de care va spuneam, alte acte care sa dovedeasca ca am resedinta aici, plus dovada adresei. Discutia a fost mai mult decat amuzanta (cel putin pentru mine), pentru ca, pentru ei a fost cam incurcata treaba. - Lucrati, va rugam sa aduceti de la angajator o hartie, adeverinta... - Imi pare rau, nu lucrez. - Aveti un cont un banca? (aici e musai sa ai cont deschis in banca, altfel nu existi, nici telefon nu poti sa...

Am amanat aceasta postare, tot crezand ca voi avea dispozitia necesara...se pare ca n-a venit, asa ca m-am mobilizat. Sa o lam cu inceputul... Dupa ce am aflat ca sunt insarcinata (am facut testul), urmatorul pas a fost sa sun la GP (doctorul de familie) pentru o programare. Din discutia cu receptionista, am aflat ca, de fapt trebuie sa ma intalnesc cu o moasa, nu cu doctorul, pentru ca aici asa este sistemul. OK Prima intalnire cu moasa a fost interesanta, pentru ca eu chiar nu stiam la ce sa ma astept. Adica aveam o experienta in tara, dar aici totul e altfel, totul e diferit. Dupa o discutie de 10 minute in care mi-a luat toate datele, a stabilit varsta sarcinii si alte elemente medicale, mi-a pus in brate un ditamai dosarul cu o groaza de informatii si hartii de completat. M-a rugat sa citesc totul cu atentie, sa completez fisele si, luni dimineata vine acasa sa-mi ia proba de sange si sa mai discutam, daca mai e ceva. In primele minute dupa ce am plecat de acolo, m-am simtit...

Suntem bine. Acum. Ca am avut de patimit. Dar zic sa o luam cu povestitul cu partea mai frumoasa. Dupa 3 luni de gradi (cresa), nu mai plangem, urlam si dramatizam. Putin dimineata cand il ia educatoarea si o scurta bazaiala la pranz, cand ma duc sa-l iau, dar, asa, ca sa ne bagam in seama. Apoi, a inceput sa "comunice" cu alti copii, cu educatoarele si sa se joace cu jucarii, fara sa mai stea in brate la educatoare. Dupa acest timp, mananca si mananca chiar bine (mai putin chestiile care nu ii plac: carne, mazare, fasole, brocoli etc.) Si cel mai important: a inceput sa inteleaga si sa pronunte cuvinte in engleza. A inceput si in romana de vreo 2 saptamani, iar acjm stie si vreo 5 in engleza. Chiar azi imi povesteau educatoarele ca sunt mandre de el pentru ca la ora 11:00 s-a dus la una dintre ele si i-a zis de doua ori cuvantul "tired". L-a dus si l-a culcat. Este mare lucru, in conditiile in care noi vorbim cu el doar in romana, plus ca nu stie sa spuna ...