Matase Alba

Am stat mult sa ma gandesc daca sa scriu acest post. Nu spun nimic nou in el, decat ceea ce stiti deja, doar ca e putin mai trist. Trist si foarte adevarat! Stateam si ma gandeam si-mi tot bazaie in creier urmatoarea expresie: nimic nu poate fi mai rau decat boala sau un accident(vorbesc de alea urate). Da, asa e! In ultima vreme m-am plans cui m-a ascultat ca, vai, nu sunt bine, stau toata ziua in casa, vreau la serviciu, vreau sa ma imbrac frumos( de parca ma opreste cineva!), sa fac ceva constructiv, sa simt ca sunt utila...nu mai continui, lista e foarte lunga. Dar aseara, dupa ce am vazut filmul "Me before you" ( citisem cartea anul trecut si am tinut musai sa-l vad), mi-am dat seama: oh...dar eu ma plang degeaba. Doamne fereste de un accident ca asta...devii neom toata viata. Si atunci? Sau de vreo boala urata, cum sunt acum in jurul nostru. Si da, e greu. Imi amintesc si acum atat de bine cat de mult m-a daramat psihic vestea despre mama mea...peste doua saptama...

Am multe amintiri din copilarie, nu chiar ca Ion Creanga, insa am avut o copilarie fericita. Poate ma mobilizez si mai scriu despre asta. Dar astazi vreau sa va povestesc ceva ce ma urmareste, nu prea placut si care nu-mi da pace. Poate, asternand aici, cine stie, se elibereaza. Ca si intro o sa spun, pentru cei care nu stiu, ca la 11 ani am avut nefericitul accident la ochi, ce m-a tintuit mult pe paturile de spitale. Astfel, dupa operatii si medicamente devenisem extrem de anemica (nu eram eu vreo grasa nici inainte) si cu dureri de cap. Asa ca ai mei s-au consultat cu mai multi doctori si au decis sa ma interneze la Spitalul 9 (nu la nebuni, ceva mai incolo). Asa ca, iata-ma singura, la 13-14 ani, intr-un spital. Imi amintesc ca mai era o doamna mai in varsta in salon, cam plinuta si care sforaia, iar la un moment dat a mai venit o doamna, dar nu era prea vorbareata, mai mult dormea. Prima doamna a fost cea care m-a invatat sa-mi spal lenjeria intima si sa o usuc la gratarele d...

Da, stiu, va ganditi la faptul ca vreau sa fac reclama. Nu stiu! Eu folosesc inca de la primul copchil scutecele de la Pampers si am fost foarte multumita de ele. Asadar nu m-am gandit sa le schimb. Si la cel de-al doilea copchil am inceput sa folosesc tot Pampers. In una din zile, cand incercam sa-l adorm pe pitic si tadfoiam internetul am dat peste o campanie a celor de la Pampers care se numeste "Thankyoumidwife". Foarte interesanta si in acelasi timp educativa. Astfel ca, din pagina in pagina am ajuns la o alta campanie a lor: "#PampersSquad". Aceasta presupune sa primesti un kit Pampers ce contine un pachet mediu de scutece pentru copilul tau(spui marimea), 5 pachete a cate 4scutece fiecare cu nr.1 si 6 cupoane cu reducere a 2lire fiecare. Singura activitate, in schimbul lor este sa le incerci si sa-ti spui parerea, sa le distribui si evident sa colectezi opiniile acestora. Stiti si voi, gen Like, Share si Tag4 prieteni. E pe acelasi principiu. Numai ca ...