Matase Alba

Am scriu aceasta postare, desi nu are inca o finalitate. Este vorba despre o intamplare la medicul de familie de aici. Mi-am facut programare pentru a discuta cu dr si apoi sa ma trimita la specialist. O sa fac o paranteza: aici nu poti merge la specialist asa de capul tau, gen, hai sa mai fac un control la ochi ca n-am mai fost de vreun an. Nop! Nici macar la privat (unde sunt niste scoruri de cate 3 cifre). Fara o scrisoare de recomandare de la medicul de familie nu poti merge si tot acolo scrie urgenta. Ah, si da, te poate programa si peste 3-4 luni. Am inchis paranteza, ca sa zic asa. Aveam programare la 3.45, ajung cu 10 minute mai devreme, asa cum este recomandat, fac check-in-ul si astept. Erau cam 3 persoane inaintea mea care asteptau la acelasi dr. Am constatat ca se decalasera programarile, dar asta e. Trece mai bine de jumatate de ora si deja incepuse sa-i cheme pe altii, care venisera dupa noi. Ah, te cheama prin intermediul unui panou. Eu eram si cu cei doi copchii d...

Am vazut ieri pe site-urile de stiri protestul taximetristilor si solicitarile lor, mai exact sa scoata Uber de pe piata. M-au apucat toti nervii! Banuiesc ca si pe voi! Eu l-as intreba pe dl. presedinte al transportatorilor (nu i-am retinut numele si nici nu vreau sa caut acum) daca taximetristii sunt in stare sa indeplineasca, cumulat, conditiile de civilizatie pe care noi, cetatenii, ni le dorim si pentru care platim? Sa ii scoata de pe piata pe cei care nu sunt in legalitate, da, evident ca asta nu contest. Locuiesc in Bucuresti din 2002 si am mers foarte mult cu taxiul, ba chiar am avut o perioada cand numai asa mergeam. Nu din comoditate, ci pentru ca angajatorul prefera sa-mi deconteze taxiul decat sa-mi dea masina de serviciu. Asadar, am avut multe experiente cu taximetristii, multe neplacute. Ca multi dintre voi, eu as solicita ca acesti "domni"(mare parte dintre ei) sa indeplineasca TOATE conditiile de mai jos, si atunci calatorim cu domniile lor: - masina sa ...

Am stat mult sa ma gandesc daca sa scriu acest post. Nu spun nimic nou in el, decat ceea ce stiti deja, doar ca e putin mai trist. Trist si foarte adevarat! Stateam si ma gandeam si-mi tot bazaie in creier urmatoarea expresie: nimic nu poate fi mai rau decat boala sau un accident(vorbesc de alea urate). Da, asa e! In ultima vreme m-am plans cui m-a ascultat ca, vai, nu sunt bine, stau toata ziua in casa, vreau la serviciu, vreau sa ma imbrac frumos( de parca ma opreste cineva!), sa fac ceva constructiv, sa simt ca sunt utila...nu mai continui, lista e foarte lunga. Dar aseara, dupa ce am vazut filmul "Me before you" ( citisem cartea anul trecut si am tinut musai sa-l vad), mi-am dat seama: oh...dar eu ma plang degeaba. Doamne fereste de un accident ca asta...devii neom toata viata. Si atunci? Sau de vreo boala urata, cum sunt acum in jurul nostru. Si da, e greu. Imi amintesc si acum atat de bine cat de mult m-a daramat psihic vestea despre mama mea...peste doua saptama...

Am multe amintiri din copilarie, nu chiar ca Ion Creanga, insa am avut o copilarie fericita. Poate ma mobilizez si mai scriu despre asta. Dar astazi vreau sa va povestesc ceva ce ma urmareste, nu prea placut si care nu-mi da pace. Poate, asternand aici, cine stie, se elibereaza. Ca si intro o sa spun, pentru cei care nu stiu, ca la 11 ani am avut nefericitul accident la ochi, ce m-a tintuit mult pe paturile de spitale. Astfel, dupa operatii si medicamente devenisem extrem de anemica (nu eram eu vreo grasa nici inainte) si cu dureri de cap. Asa ca ai mei s-au consultat cu mai multi doctori si au decis sa ma interneze la Spitalul 9 (nu la nebuni, ceva mai incolo). Asa ca, iata-ma singura, la 13-14 ani, intr-un spital. Imi amintesc ca mai era o doamna mai in varsta in salon, cam plinuta si care sforaia, iar la un moment dat a mai venit o doamna, dar nu era prea vorbareata, mai mult dormea. Prima doamna a fost cea care m-a invatat sa-mi spal lenjeria intima si sa o usuc la gratarele d...

Da, stiu, va ganditi la faptul ca vreau sa fac reclama. Nu stiu! Eu folosesc inca de la primul copchil scutecele de la Pampers si am fost foarte multumita de ele. Asadar nu m-am gandit sa le schimb. Si la cel de-al doilea copchil am inceput sa folosesc tot Pampers. In una din zile, cand incercam sa-l adorm pe pitic si tadfoiam internetul am dat peste o campanie a celor de la Pampers care se numeste "Thankyoumidwife". Foarte interesanta si in acelasi timp educativa. Astfel ca, din pagina in pagina am ajuns la o alta campanie a lor: "#PampersSquad". Aceasta presupune sa primesti un kit Pampers ce contine un pachet mediu de scutece pentru copilul tau(spui marimea), 5 pachete a cate 4scutece fiecare cu nr.1 si 6 cupoane cu reducere a 2lire fiecare. Singura activitate, in schimbul lor este sa le incerci si sa-ti spui parerea, sa le distribui si evident sa colectezi opiniile acestora. Stiti si voi, gen Like, Share si Tag4 prieteni. E pe acelasi principiu. Numai ca ...

V-am povestit cate ceva din vacanta, insa nu v-am spus despre calatoria insasi, partea cu avionul. De la inceput trebuie sa mentionez faptul ca biletele ne-au fost achizitionate de catre cei din Mapn Ro. Asadar, va dati seama ca a fost o intreaga discutie pe seama traseului, dar si a faptului ca noi voiam musai sa fie zbor direct - nu de alta, dar cu doi copii mici, 3 bagaje de cala si alte 3 de mana, plus carut si scoica...eh, nu reuseam sa ajungem intregi la destinatie. Asadar, a fost Luton (Londra) - Bucuresti. Insa, la dus a fost decent, la intors am aterizat la ora 23:00, pentru ca apoi sa mai facem aproape 3ore cu masina. Noi sa fim sanatosi... Dar nu despre asta voiam neaparat sa vorbesc, ci despre compania Wizz Air . Da, da, stiu, e low cost si nu ar trebui sa am prea multe pretentii. Dar te gandesti ca dai si niste bani si... Cei din tara ne-au achizitionat biletele cu priority la imbarcare (dragut din partea lor!). Hm...bani in plus. Dupa multe multe petrecute la toate ...

Am venit in tara sa petrecem sarbatorile cu familia, sa ne vedem cu prietenii, dar si sa botezam copchilul no.2. Imediat ce-am aterizat, m-am trezit la realitate: drum de 45 de minute de la aeroport, petrecut in 2ore, in conditiile in care am luat-o pe stradute, scurtaturi si alte cele (si cu doi copchii obositi). Respiram, respiram... Toata perioada cat am stat in Bucuresti ne-am transportat cu Uber -ul si cat mai dimineata posibil, sa nu prindem balamuc. A fost o decizie ok: fara stresul de dimineata - dezapezeste masina, incalzeste masina pentru copchii, stresul locului de parcare, bani cheltuiti pe motorina. Iar cursele, desi unele au fost chiar lungi, ca si bani a fost ok: 50 -90lei/zi. La botez, in schimb au fost lucruri bune si lucruri, hai sa le spunem ciudate. Am ales biserica de lemn din parcul IOR, pentru stim zona, dar si pentru ca exista langa aceasta un restaurant, astfel incat sa fie practic si usor pentru toata lumea. La biserica...hm...vorba nasului, a fost cel ma...