Si daca...
De dimineata, cand m-am trezit, tot recit poezia lui Eminescu "Si daca". Nu stiu de ce, pur si simplu m-am trezit cu versurile in cap. E ca o melordie pe care o fredonezi intreaga zi, fara sa scapi , de ea.
Si ca sa fredonati si voi, o redau mai jos:
Si daca ramuri bat in geam
Si se cutremur plopii
E ca in minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.
Si daca stelele bat in lac
Adancu-i luminandu-l
E ca durerea mea s-o-mpac
Inseninandu-mi gandul.
Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna
E ca aminte sa-mi aduc
Te tine-ntotdeauna.
Si ca sa fredonati si voi, o redau mai jos:
Si daca ramuri bat in geam
Si se cutremur plopii
E ca in minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.
Si daca stelele bat in lac
Adancu-i luminandu-l
E ca durerea mea s-o-mpac
Inseninandu-mi gandul.
Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna
E ca aminte sa-mi aduc
Te tine-ntotdeauna.
Comentarii