O fi bine, o fi rau...!?!

Am observat o atitudine la o parte dintre oamenii din tara: lasa, dom'le ca e bine!
N-as putea sa inteleg cum este acest "bine" de care se vorbeste.
Si ca sa fiu bine inteleasa de la inceput, nu imi dau aere de internationala, nici nu ma cred superioara nimanui. Dar vazand si alt mod de viata, imi este greu sa accept ca este bine.
Nu poti spune ca este bine in tara atata timp cat drumurile/strazile sunt proaste, sparte sau lipsesc cu desavarsire, ca nu exista trotuare sau au fost transformate in parcari, ca nu avem un mijloc de transport decent sa mergem la serviciu (nu vorbesc de orasele mici si comune unde nu exista deloc), sistemul medical e precar (nu din lipsa sau mediocritatea medicilor -avem medici foarte bine pregatiti, din cauza managementului prost), sistemul educational se incapataneaza sa-si patreze ideile de acum 50 de ani, chiar si la privat...si exemplele pot continua, ne lovim de ele in fiecare zi.
Nu zic ca in alte tari e totul roz, in niciun caz. Cine a mai citit dintre postarile mele a vazut ca au si ei bune si rele.
Dar....
La ei totul functioneaza intr-o limita a decentei.
Mi se pare greu de acceptat faptul ca da, ai un salariu bun, casa, masina dorita, chiar si bani pusi deoparte, dar apoi cand iesi din propria colivie te lovesti de aceleasi probleme. Ai totul perfect in casa, insa la poarta noroiul e de 10 cm, n-ai trotuar/trecere de pietoni pe unde sa mergi.
Si iarasi revin: e chiar asa de bine? Ne convine starea asta?
Nu, evident ca nu, dar nici nu facem ceva in sensul asta.
Din pacate!
Ce sa facem? Nu stiu, nu sunt eu chiar cea mai potrivita sa dea directii clare, insa nici nu vreau sa mai accept si sa tolerez prostia, nesimtirea si golania.
Atat!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Floarea de mac - simbolul sacrificiului soldatilor

Amintiri dintr-o zi de iarna

Educatia financiara si importanta ei in viata copilului