Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2015

Sa cumperi online nu e chiar atat de rau

Sunt un mare fan al cumparaturilor online. Daca as putea sa cumpar asa, ar fi perfect. Sa fie si aduse acasa de catre curier, si mai bine. Nu-mi place inghesuiala, vanzoleala din magazine, nu ma dau in vant dupa mall-uri, nu-mi place sa probez haine si mi se pare suuuper comod sa le comand din fata calculatorului. Da, am avut si surprize mai putin placute cand am comandat haine si nu prea s-au potrivit marimile, dar le-am dat mai departe - macar sa se bucure altii de ele.  Revin, am comandat pe internet diverse: de la haine si lucruri pentru bucatarie, pana la electrocasnice si carti. Sunt putine cazurile cand am avut probleme si de aceea voi continua sa comand si da, sa-mi asum daca ceva nu e in regula (aparte de partea in care imi vor trimite altceva decat am comandat - am auzit ca exista si astfel de cazuri). Cele mai multe comenzi efectuate pe internet au fost la: - Mango, TinaR - Vivre.ro - Ideall.ro - Elefant.ro - Domo.ro - Amazon.fr - Bonprix.eu Daca voi aveti sit

Si de ce nu?...

Cu fiecare zi care trece imi dau seama, tot mai mult, ca nu sunt in stare sa fac lucruri pentru mine, lucruri care-mi plac. Da, stiu, la o prima vedere pare simplu. Nu, pentru ca altfel as deveni egoista si nu-mi sta in fire. Imi dau seama ca de fapt este o linie foarte subtire in cele doua parti, ca nu prea exista cale de mijloc si punem un pas in dreapta, apoi il retragem repede si usor pentru ca piciorul celalalt sa calce in stange, usor si stangaci. Nici pe linie nu putem, cum nu putem toti sa merge pe franghie. Imi propun mereu, iar si iar, sa fac lucruri care-mi plac, care ma fac fericita, incep, mi le propun, le trec pe lista, trec la fapte, pentru ca apoi, inconstient sa renunt. Nu, nu fac zilnic lucruri care nu-mi plac, dar e vorba despre acel ceva care tine de sufletul tau. Sa citesti o carte buna, sa asculti o melodie pe care ai descoperit-o intamplator, sa savurezi o ceasca de ceai. Sunt lucruri simple, despre care am mai vorbit si acum vreun an, lucruri care pot sa ne

Piesa de teatru - Allegro, ma non troppo

N-am mai fost de multa vreme la TNB, imi era dor...desi acum spectacolele se tin la Teatrul de Opereta. Am fost vineri seara la piesa Allegro, ma non troppo . A fost superba piesa. Cu mult umor, dar umor inteligent, cu mesaje subliminale, cu idei cotidiene prezentate intr-o formula superba. Distributia a fost pe gustul meu si da, mi-am amintit de o farama de copilarie atunci cand l-am vazut pe Eugen Cristea - e drept mai batran si tras de spate decat mi-l amintesc de la TV de la emisiunea Feriti-va de magarus . Piesa mi-a placut foarte mult cum a fost pusa in scena si recomand cu drag. Noi am cumparat biletele cu vreo 3 saptamani inainte pentru ca am vrut locuri la mijlocul salii - sala care este mult mai mica decat la TNB. Am vazut ca se mai joaca si in februarie, asa ca mai e timp. Acum ma uit sa vad ce alta piesa mi-ar placea si mai mergem.

Un somaj de 8 luni...

Am citit zilele trecute niste statistici legate de somajul in randul tinerilor...evident, ingrijorator. Insa mi-am amintit de acea crunta perioada din viata mea, numita somaj. A inceput in luna aprilie a anului 2009 si a continuat toata vara pana in noiembrie. Nu a fost o experienta foarte placuta. Stateam mai mult in casa, desi incercam sa gasesc motive sa ies, stateam aproape toata ziua cu capul in frigider - nu ca sa-l racesc, ci ca sa mananc. Asta era datorita stresului, dar si a lipsei de activitate. Incepusem sa fac exercitii fizice, dar tot stateam ore intregi in fata calculatorului si cautam modalitati de a trimite CV-uri, de a scrie diverse scrisori de intentie. Nu e cea mai draguta activitate si nici nu o doresc nimanui. Insa altceva mi-am amintit. Asa cum e procedura, mergeam in fiecare luna la institutie sa-mi vizeze carnetul, pentru ca altfel nu-mi primeam banii de somaj (era aproximativ 450 lei). Acolo, dupa ce stateai cel putin o ora la coada, printre toti cei oamen

Ciao Bologna, un piacere rivederti!

Desi au trecut mai bine de 10 ani de cand am pus prima data piciorul pe pamantul italian, inca imi mai tresalta inima de fiecare data cand aud o melordie in italiana, un turist pe strada vorbind limba sau un film la televizor. Dar fiind ca a trecut atata amar de vreme si nici n-am mai exersat foarte mult, am uitat mare parte din cuvinte si am uitat sa vorbesc in limba lui Dante. Si totusi... De multe ori ma apuca asa o melancolie profunda atunci cand ma gandesc la Italia: imi amintesc locuri, oameni, evenimente, lucruri marunte, amintiri placute, dar si faptul ca dupa numai 6 luni petrecute acolo m-am schimbat enorm. Am vazut multe lucruri altfel, am privit altele cu alti ochi...a fost o perioada petrecuta frumos, care mi-a marcat evolutia. Si vorbeam de melancolie...da, acum stau si ascult Alexandra Amorosso si fiecare cuvand in parte imi patrunde in suflet si-mi vine asa sa inchid ochii si sa-mi amintesc...diverse, lucruri marunte, dar importante. Ultima data am fost in Italia i

Sistemul buy back - mai exista?

Spuneam acum vreo jumatate de an ca am rezolvat problema cu frigiderul . Dar cum reparatia nu poate tine nici macar un an de zile cat mi-au promis cei de la firma, o vom lua de la capat. De data asta, cu o achizitie noua. Frigiderul de care ma plang este Artic, cumparat prin vara lui 2008, asa ca ce sa-i mai ceri. Se spune ca acum electrocasnicele sunt produse sa tina 4-5 ani, pentru ca deh, suntem intr-o societate de consum. Luand logica asta de buna, sa spunem ca si-a facut treaba. Astfel, am inceput sa ma uit dupa un alt frigider pe site-urile de specialitate si da, tot dupa un artic. Adica, am fost multumita de el si oricum nu putea sa tina o viata. Pe de alta parte, stiam ca functiona la un moment dat sistemul de buy back, asa ca am inceput sa caut pe net informatii. Marea majoritate a stirilor legate de subiect sunt vechi, iar altele sunt negative. As incepe sa intreb la telefon pe la Domo, Flanco, Altex, dar daca ii intreb pe ei, ma tem ca n-o sa primesc o informatie prea co

Pasiunea mea? Cartile...

Imi place sa citesc..este una din pasiunile mele. Daca ma lasi linistita in coltul meu, cu o carte buna, nici nu-ti dai seama ca sunt in zona. Mi-a placut dintotdeauna sa citesc, dar mai ales sa cumpar carti. De multe ori am renuntat poate la o rochie, ca sa-mi mai iau 2-3 carti. Am avut perioade in care tanjeam dupa o carte, dar eram obligata sa citesc cu totul altceva, pentru ca deh, era in interesul meu sa trec acea perioada. Sau au fost momente din viata cand pur si simplu nu mai apucat nici sa ating o carte, pentru ca aveam un serviciu foarte solicitant si nu faceam nimic altceva decat job, somn, job. Si atunci, imi doream cu disperare sa citesc. Insa, pentru a compensa lipsa de timp, imi cumparam carti. Multi dintre voi sigur va amintiti acele mici magazinase din pasajul Universitatii cu multe carti interesante si peste care dadeai asa, fara sa vrei, doar atingandu-le cu un deget pe sirul de carti. Acum nu mai sunt, iar noua pasiune este sa-mi cumpar de pe net, am mai postat