Noi ne facem ca muncim...

Va povesteam anul trecut de experienta noastra minunata cu baia si modalitatea de lucru a angajatilor.
Stii, nu te astepti la asa "melancolie" din partea lor, stii cat de corecti si ok sunt englezii. Si totusi...
Se pare ca principiul "noi ne facem ca muncim" se aplica peste tot, la firmele cu capital de stat.
Dar sa n-o mai lungesc si sa va povestesc cateva intamplari banale si amuzante (acum ma amuz ca la momentul respectiv m-am cam enervat).

Becul de afara
Cand ne-am mutat in casa in care locuim, am facut o lista cu lucrurile stricate sau care nu functionau la parametri, si am scris inclusiv de becul de afara, ce se aprinde la orice miscare (teoretic pt hoti). Va dati seama ca n-a facut nimeni nimic, pana intr-o zi cand a venit politia in cartier si a cerut sa ne asiguram ca functioneaza.
Facem programare la firma care se ocupa de administrarea caselor - peste 2 saptamani.
Vine ziua cu pricina. Vad ca parcheaza o masina insa vreo jumatate de ora nu iese nimeni. Apoi vine un nene, parea putin ametit, se uita la bec (evident ca e montat undeva la etaj) si zice: Aaa, dar e prea sus, nu ajung.
Sa mori tu, dar unde era sa fie montat becul, sub prag?!?!
Zice: Va fac o noua programare sa vin cu o scara.
Eu insist sa vina in ziua urmatoare.
El: Sunt foarte ocupat, nu am cum, va anunta cei din birou cand o sa vin.
Serios? Esti ocupat? De asta ai stat juma' de ora in masina...
Trec alte 2saptamani si vine acelasi nene, de data asta cu scara. Pune scara si asteapta. Zice: Am chemat un coleg sa vina sa tina scara. Sotul era acasa si se ofera sa o tina el.
Nop, nu esti abilitat pt munca asta.
Ha?
Vine un coleg si tine un picior pe scara - halal abilitare! Coboara nenea si ii zice colegului: eu nu pot, du-te tu.
Nu mai continui conversatia, s-au "chinuit" vreo ora sa schimbe un amarat de bec cu sistem cu tot.

Tavan hol
Au descoperit ei ca in tavanul de la holul de la intrare ar fi si azbest, care este nociv (casele au cel putin 40de ani).
Suna si ne fac programare pentru 2zile: prima sa dea tavanul jos si in a doua sa-l puna la loc.
Vin doi, mesteresc vreo 3 ore si pleaca. A doua zi sa mai vina cineva, pace. Si nici zilele urmatoare.
Era chiar inainte de ziua programata sa nasc, asa ca nu i-am mai sunat. Am zis sa mai treaca putin timp, sa mai creasca piticul.
Curios este ca nimeni nu s-a sesizat, desi unii ar fi trebuit sa se prezinte la munca in ziua respectiva.
Si uite asa, avem mai bine de o luna in care stam fara tavan, se vad toate firele electrice - o frumusete.
Culmea e ca intre timp a venit un nene sa schimbe alarma de incendiu (este de la aceeasi firma). A vazut, s-a mirat, a montat provizoriu alarma si gata. Yeyyy!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Floarea de mac - simbolul sacrificiului soldatilor

Amintiri dintr-o zi de iarna

Educatia financiara si importanta ei in viata copilului