Priority la Wizz Air - bani in plus pentru nimic

-

V-am povestit cate ceva din vacanta, insa nu v-am spus despre calatoria insasi, partea cu avionul.
De la inceput trebuie sa mentionez faptul ca biletele ne-au fost achizitionate de catre cei din Mapn Ro. Asadar, va dati seama ca a fost o intreaga discutie pe seama traseului, dar si a faptului ca noi voiam musai sa fie zbor direct - nu de alta, dar cu doi copii mici, 3 bagaje de cala si alte 3 de mana, plus carut si scoica...eh, nu reuseam sa ajungem intregi la destinatie. Asadar, a fost Luton (Londra) - Bucuresti.
Insa, la dus a fost decent, la intors am aterizat la ora 23:00, pentru ca apoi sa mai facem aproape 3ore cu masina.
Noi sa fim sanatosi...
Dar nu despre asta voiam neaparat sa vorbesc, ci despre compania Wizz Air. Da, da, stiu, e low cost si nu ar trebui sa am prea multe pretentii. Dar te gandesti ca dai si niste bani si...
Cei din tara ne-au achizitionat biletele cu priority la imbarcare (dragut din partea lor!). Hm...bani in plus.
Dupa multe multe petrecute la toate cozile, ajungem la imbarcare si da, intram in fata ca aveam priority.
Daaar, ce sa vezi? Dincolo de domnisoara (de altfel, foarte draguta) ce verifica biletele la poarta erau niste scari. Multe scari, cam 3etaje de scari. Nuuu, nu era lift si nici loc sa cobori pentru ca la parter inca nu era deschisa usa sa se urce lumea in autobuz. Si toata lumea se inghesuia pe scari.
Nou? Pai ce era sa facem? Am asteptat cuminti pana a coborat toata lumea ca sa putem si noi: eu cu scoica cu cel mic in brate si cu cel mare de mana (caruia nu-i place sa fie grabit si coboara ca melcul), iar sotul cu 2 bagaje de mana si caruciorul de copil.
Exaaaact! Bataie de joc! Atat din partea companiei, cat si a aeroportului! Unde? In Luton.
Si atunci ma intreb: de ce sa mai platesti ca fraierul bani in plus pentru priority, cand ai parte de acest tratament?

La intoarcere, din Bucuresti, ne-am invatat lectia si am stat cuminti la urma. In tot acest timp, erau chemati cei cu prioritate, dar ce sa vezi?, treceai de agent si ramaneai blocat pe culoar. E drept ca din Bucuresti am avut burduf direct spre avion, dar tot s-a asteptat pana au deschis usile la avion.
Nu stiu daca asa e la toate zborurile cu Wizz sau sunt si la alte companii de transport astfel de probleme, dar eu cred ca acest serviciu nu-si merita banii. Ideea e foarte buna, aplicabilitatea lasa de dorit.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Floarea de mac - simbolul sacrificiului soldatilor

-
De vreo saptamana am tot vazut pe strada persoane care purtau in piept o brosa cu un mac. Da, deopotriva barbati si femei, si aproximativ cam aceeasi brosa. Evident ca m-am intrebat ce semnifica. Astfel, am aflat ca macul rosu simbolizeaza si comemoreaza in acelasi timp victimele din razboi. Povestea este asa: In secolul al XIX-lea, cand in timpul razboaielor napoleoniene, pe terenul unde au fost amplsati soldatii morti au crescut multi maci de culoare rosie. Cativa ani mai tarziu, in 1914, in nordul Frantei si in Flandra, dupa Primul Razboi Mondial, medicul militar canadian John McCrae a observat si a descris poetic macii rosii (pe care o gasiti aici ). Poemul lui, "In Flanders Fields", este bine cunoscut si in zilele noastre. In mod special, macii au fost alesi pentru a portretiza sacrificiul nepretuit al colegilor sai morti. De atunci, macul a devenit un simbol al celor care au murit in Primul Razboi Mondial si in razboaiele ulterioare. Macii din plastic folositi pentr
Citiți mai multe

Amintiri dintr-o zi de iarna

-
Astazi, pentru ca este luni, pentru ca este soare afara, pentru ca sunt unii care incearca din rasputeri sa-mi strice ziua, spuneam ca azi incerc sa ma binedispun. Ce-ar putea sa-mi trezeasca un zambet in coltul gurii? O amintire din copilarie. Am vazut prognoza pentru zilele urmatoarea si mi-am adus aminte de perioada in care eram copil, la mama acasa. Cred ca eram prin clasa a III-a, mai era o saptamana de scoala inaintea vacantei de iarna. A nins in ziua de duminica si duminica noaptea atat de mult, incat luni dimineata n-am putut sa mergem la scoala. In perioada respectiva, in satul in care m-am nascut, nu prea erau masini, astfel ca nu era nici interes sa se dezapezeasca. Pana marti, din cauza vantului, ajunsese zapada in valuri, unele pana la streasina casei. Noi copii din cartier ne facusem cotloane prin zapada si "colindam" pe crestele zapezii. Ne distram teribil cand un copil, care era mai plinut asa, cadea cu zapada sub el. Rai, da, sigur ca eram si putin rai, da
Citiți mai multe

un nou inceput - o continuare

-
Zilele trecute m-am auzit cu prietena mea care, din vorba in vorba ma intreaba de ce nu mai scriu pe blog. Si de atunci imi tot pun intrebarea: oare de ce nu mai scriu pe blog? Ca doar imi placea. Asa ca astazi am zis sa verific cand a fost ultima postare.  Coincidenta sa nu, fix acum 1 an, pe 27 ianuarie am scris ultimul post, unul trist, despre unul dintre bunici.  Asadar, o sa incerc sa scriu cat mai mult si mai consistent. Deja am urmatorul subiect in minte! Avia astept sa-l astern pe hartie, cum se spune. 
Citiți mai multe