O retrospectiva...sumar vorbind
Asa cum ne-am obisnuit, la fiecare sfarsit de an tragem linie si estimam cum a fost anul care tocmai sta sa se termine. Stau si ma gandesc de cateva zile. Nu pot sa spun ca a fost un an rau, dar nici bun.
Am avut parte de lucruri frumoase, dar si de neajunsuri. A fost unul echilibrat? Poate, dar cu talerul balantei inclinand mai mult catre un gri inchis.
Din punct de vedere financiar, a fost mai bun decat anul precedent, insa nu pot spune ca am excelat. Da, am reusit sa-mi platesc niste datorii si am reusit sa ma ajung cu banii de la o luna la alta, ceea ce inainte nu se intampla.
Din punct de vedere sentimental, prima parte a fost grea, mult mai grea decat v-ati imagina, insa cu multa staruinta si incredere am reusit sa trec peste. Incercari de acest gen avem parte mereu in viata, asa ca mi-am propus sa trec peste orice obstacol.
Din punct de vedere profesional, am evoluat foarte mult intr-o anumita directie pe care o credeam uitata, am invatat multe, am trecut peste multe, am cunoscut oameni noi (multi, de orice natura), am luat de la fiecare ce era mai bun si am progresat.
Din punct de vedere al prietenilor, am aflat cine imi e intr-adevar aproape, am facut "curat", desi a fost al naibii de dureros, mi-am frant inima cu cativa dintre cei pe care ii numeam prieteni, si am invatat sa-i apreciez pe cei adevarati.
Au fost multe lucruri pe care mi le-am propus la inceputul acestui an, n-am reusit sa le indeplinesc pe toate sau nu in masura in care imi doream...dar cum nu exista perfectiune, mergem mai departe...invatam din greseli, ne ridicam de jos, apreciem ce este bun in jurul nostru si ne continuam drumul ales.
Ce-mi propun pentru anul care vine? Nu stiu.
Sunt ganduri la care inca mai lucrez, mai sunt cateva zile, poate imi vine vreo idee.
Reactia tuturor este: sa fie mai bun ca anul acesta. Nu stiu daca e cea mai potrivita, adica, daca de la an la an ar fi mai bun, cum ar trebui sa fie la 50 de ani? Perfect? Nu se poate.
Nici nu ma pot multumi cu ce vine, prefer sa lupt pentru un scop, prefer sa am un tel pe care sa-l ating. Ma voi gandi...
Am avut parte de lucruri frumoase, dar si de neajunsuri. A fost unul echilibrat? Poate, dar cu talerul balantei inclinand mai mult catre un gri inchis.
Din punct de vedere financiar, a fost mai bun decat anul precedent, insa nu pot spune ca am excelat. Da, am reusit sa-mi platesc niste datorii si am reusit sa ma ajung cu banii de la o luna la alta, ceea ce inainte nu se intampla.
Din punct de vedere sentimental, prima parte a fost grea, mult mai grea decat v-ati imagina, insa cu multa staruinta si incredere am reusit sa trec peste. Incercari de acest gen avem parte mereu in viata, asa ca mi-am propus sa trec peste orice obstacol.
Din punct de vedere profesional, am evoluat foarte mult intr-o anumita directie pe care o credeam uitata, am invatat multe, am trecut peste multe, am cunoscut oameni noi (multi, de orice natura), am luat de la fiecare ce era mai bun si am progresat.
Din punct de vedere al prietenilor, am aflat cine imi e intr-adevar aproape, am facut "curat", desi a fost al naibii de dureros, mi-am frant inima cu cativa dintre cei pe care ii numeam prieteni, si am invatat sa-i apreciez pe cei adevarati.
Au fost multe lucruri pe care mi le-am propus la inceputul acestui an, n-am reusit sa le indeplinesc pe toate sau nu in masura in care imi doream...dar cum nu exista perfectiune, mergem mai departe...invatam din greseli, ne ridicam de jos, apreciem ce este bun in jurul nostru si ne continuam drumul ales.
Ce-mi propun pentru anul care vine? Nu stiu.
Sunt ganduri la care inca mai lucrez, mai sunt cateva zile, poate imi vine vreo idee.
Reactia tuturor este: sa fie mai bun ca anul acesta. Nu stiu daca e cea mai potrivita, adica, daca de la an la an ar fi mai bun, cum ar trebui sa fie la 50 de ani? Perfect? Nu se poate.
Nici nu ma pot multumi cu ce vine, prefer sa lupt pentru un scop, prefer sa am un tel pe care sa-l ating. Ma voi gandi...
Comentarii