Un sentiment
Un sentiment pe care nu poti sa-l descrii. Il simti, esti constienta de el, dar nu stii sa-l transpui in cuvinte. Si totusi...
Te gandesti toata ziua la un singur moment al zilei. Stii ca la acel moment poti sa fii jumatate de ora-o ora fericita, linistita. Stii ca deocamdata doar atat iti poti permite. Astepti momentul de fiecare data cu frenezie, te superi daca ajungi prea tarziu, te oftici daca pierzi macar o secunda. Si astepti sa se faca 7 fix. Si daca trece mai mult de un sfert de ora dupa incepi sa te agiti. Devii nervoasa, nerabdatoare, preocupata.
Astepti sa sune. Si secundele trec ingrozitor de greu. Si te uiti la ceas din minut in minut. De ce nu suna, te intrebi. Oare ce face? Oare s-a intamplat ceva? Din fericire, de cele mai multe ori e doar un lucru neimportant care il tine ocupat. Dar tu devii nerabdatoare.
Deja te invarti, ai masurat camera de zeci de ori. Si totusi, de ce nu suna?
Si asa se intampla aproape in fiecare zi. Astepti acel moment al zilei, in fiecare zi, zile, saptamani si luni la rand. Sunt multe. Nu le.ai tinut niciodata numarul. Si nici nu vrei, te-ar apuca depresia.
Si suna. Suna!!! In sfarsit! Rasufli usurata, in secunda aia parca si inima a mai incetat sa bata. Poti sa respiri, a sunat. Si vorbesti. De multe ori, lucruri irelevante, dar pentru tine toate sunt importante. Minutele alea sunt importante pentru tine si de multe ori tragi de timp. Vrei sa-l auzi mai mult, sa-l vezi mai mult, sa fie acolo doar pentru tine.
Un sentiment ciudat, pentru a-l descrie iti trebuie multe cuvinte, multe semne de punctuatie si multe semne de intrebare. Un sentiment pe care nu-l doresc nimanui, nici sa-l simta, nici sa-l vada, nici sa-l descrie. Un sentiment dificil, care iti face inima grea. Un sentiment peste care treci, cu timpul, dar care ramane acolo undeva in suflet ca un regret. Un regret pentru perioada traita alaturi de acest sentiment, dar irosita pentru altcineva.
Un sentiment
Te gandesti toata ziua la un singur moment al zilei. Stii ca la acel moment poti sa fii jumatate de ora-o ora fericita, linistita. Stii ca deocamdata doar atat iti poti permite. Astepti momentul de fiecare data cu frenezie, te superi daca ajungi prea tarziu, te oftici daca pierzi macar o secunda. Si astepti sa se faca 7 fix. Si daca trece mai mult de un sfert de ora dupa incepi sa te agiti. Devii nervoasa, nerabdatoare, preocupata.
Astepti sa sune. Si secundele trec ingrozitor de greu. Si te uiti la ceas din minut in minut. De ce nu suna, te intrebi. Oare ce face? Oare s-a intamplat ceva? Din fericire, de cele mai multe ori e doar un lucru neimportant care il tine ocupat. Dar tu devii nerabdatoare.
Deja te invarti, ai masurat camera de zeci de ori. Si totusi, de ce nu suna?
Si asa se intampla aproape in fiecare zi. Astepti acel moment al zilei, in fiecare zi, zile, saptamani si luni la rand. Sunt multe. Nu le.ai tinut niciodata numarul. Si nici nu vrei, te-ar apuca depresia.
Si suna. Suna!!! In sfarsit! Rasufli usurata, in secunda aia parca si inima a mai incetat sa bata. Poti sa respiri, a sunat. Si vorbesti. De multe ori, lucruri irelevante, dar pentru tine toate sunt importante. Minutele alea sunt importante pentru tine si de multe ori tragi de timp. Vrei sa-l auzi mai mult, sa-l vezi mai mult, sa fie acolo doar pentru tine.
Un sentiment ciudat, pentru a-l descrie iti trebuie multe cuvinte, multe semne de punctuatie si multe semne de intrebare. Un sentiment pe care nu-l doresc nimanui, nici sa-l simta, nici sa-l vada, nici sa-l descrie. Un sentiment dificil, care iti face inima grea. Un sentiment peste care treci, cu timpul, dar care ramane acolo undeva in suflet ca un regret. Un regret pentru perioada traita alaturi de acest sentiment, dar irosita pentru altcineva.
Un sentiment
Comentarii