Primul meu loc de munca...serios

Zilele astea ma uitam pe geam (da, la zapada de afara) insa gandurile mele erau uneva foarte departe. Mi-am amintit de fapt de primul meu loc de munca. Da, primul, ala serios, nu voluntariate sau alte minuni...
Imi amintesc ca eram in anul 2 de facultate, prin luna aprilie si tot vorbeam cu o colega ca mi-as lua ceva sa lucrez. Nu pot spune ca nu-mi ajungeau banii parintilor, dar parca imi doream sa am proprii mei bani, sa vad cum se castiga, sa fac si altceva decat facultate. Ea lucra deja de vreo cateva luni bune si zicea ca si-a gasit in alta parte si ar pleca de unde era acum, asa ca numai bine ma recomanda sa ma duc in locul ei. Super! am zis. Eram deja entuziasmata.
Si da, primul loc de munca a fost la clatite in mall Vitan - era singurul mall la vremea aceea. Si acum mai exista locul respectiv, cu aceeasi tipa ca si beneficiar.
Si uite asa la incepului lunii mai m-am dus acolo, am facut cunostinta cu fetele si cu "patroana" - o tipa tanara, putin mai mare ca noi. Mi-au dat doua tricouri si doua sorturi si incepeam a doua zi.
Mi-au facut instructajul: care este procedura, cum se invarte minunea aia de clatita, am invatat zecile de tipuri de gemuri si combinatii si am inceput sa lucrez. Nu pot sa spun ca a fost usor, nu a fost, insa imi placea.
Ajungeam dimineata la 9 inainte sa se deschida mall-ul, aranjam zona aferenta, iar la ora 10 eram pregatite. In timpul zilei nu erau multe comenzi, insa seara si in special in week-end era nebunie. Erau niste cozi imense, toata lumea voia diverse combinatii si nu trebuia sa le incurci, sa te grabesti si sa le faci bine - pentru ca toti te priveau cum lucrai. Era antrenant. Insa oboseala isi spunea cuvantul dupa 10 ore de stat in picioare. Mai erau si mici accidente, caci din viteze te mai atingeai pe la maini si frigeai. Insa, da, era produsul muncii mele, era o experinta noua si -mi placea.
Am lucrat 2 luni, cam 3-4 zile/saptamana. Ulterior la sfarsitul lunii iunie mi-am gasit alt job - la o firma de monitorizare si lucram la birou. Insa nu pot sa uit si nici nu-mi e rusine ca primul loc de munca a fost sa fac clatite.
Sa nu ma intrebati daca fac si acasa pentru ca da, fac clatite si-mi place. E drept nu am crepiera (clatita pe cremiera e de 100 ori mai buna decat in tigaie), dar le fac in casa.
Preferata mea este cea cu Nutella si banana.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Floarea de mac - simbolul sacrificiului soldatilor

Amintiri dintr-o zi de iarna

un nou inceput - o continuare