Despre "Tots and Parents"

-

Tots and Parents (Copii si Parinti) este un loc unde ne intalnim lunea si joia intre 9.30-11.00.
Asa cum ii spune si numele, vin mamici (foarte rar tatii) cu copii de peste 6luni. Se cere 50 pence pentru copil si 50 pence pentru parinte. In schimb, se ofera:
- cafea si ceai pentru mame
- gustare pentru cei mici
- jucarii de toate neamurile pentru toate gusturile (si ca sa nu se plictiseasca, le scoate pe categorii).
Noi, mamele, mai socializam, mai schimbam o impresie, iar cei mici se joaca. Este practic o camera mare, cam 10m×10m, cu cateva canapele si mese si o bucatarie.
In unele zile, tipa care se ocupa de aceasta activitate organizeaza Art&Crafts: acuarele, carioci, figurine, lipici, forme colorate, etc.
Totodata, se organizeaza petreceri: am participat la cea de Hallowen, urmeaza pe 11 decembrie pentru Craciun.
Exista si grup pe Facebook, cu acelasi nume, unde suntem tinute la curent cu orice modificare de program, bilete pentru petreceri sau orice alta informatie utila.
Gustarea consta printre altele in: mere, struguri, castravete, branza, paine cu unt, stafide, croasante, biscuiti (cu sau fara ciocolata), pufuleti etc. Da, stiu unele nu sunt deloc sanatoase, insa fiecare ii pune copilului in farfurie ce crede, asa ca nu comentez prea mult. (Da, am vazut ca aici n-au nicio pasiune de a da copilului sa manance sanatos: fara zahar, sare, E-uri, iar apa este inlocuita cu suc).
Insa, este de apreciat faptul ca cineva se preocupa si se implica activ in aceasta activitate. In primul rand pentru noi, strainii, e bine pentru a-ti face cunostinte, copii socializeaza, mai ales ca ei nu prefera prea mult parcurile pentru copii. In al doilea rand, vremea nu te ajuta foarte mult, iar un loc de joaca unde cel mic mai schimba peisajul/jucariile e mai mult decat binevenit.
Asadar, inca de cand ne-am mutat incercam sa mergem cat de des putem, inafara de zilele cand a fost racit.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Floarea de mac - simbolul sacrificiului soldatilor

-
De vreo saptamana am tot vazut pe strada persoane care purtau in piept o brosa cu un mac. Da, deopotriva barbati si femei, si aproximativ cam aceeasi brosa. Evident ca m-am intrebat ce semnifica. Astfel, am aflat ca macul rosu simbolizeaza si comemoreaza in acelasi timp victimele din razboi. Povestea este asa: In secolul al XIX-lea, cand in timpul razboaielor napoleoniene, pe terenul unde au fost amplsati soldatii morti au crescut multi maci de culoare rosie. Cativa ani mai tarziu, in 1914, in nordul Frantei si in Flandra, dupa Primul Razboi Mondial, medicul militar canadian John McCrae a observat si a descris poetic macii rosii (pe care o gasiti aici ). Poemul lui, "In Flanders Fields", este bine cunoscut si in zilele noastre. In mod special, macii au fost alesi pentru a portretiza sacrificiul nepretuit al colegilor sai morti. De atunci, macul a devenit un simbol al celor care au murit in Primul Razboi Mondial si in razboaiele ulterioare. Macii din plastic folositi pentr
Citiți mai multe

Amintiri dintr-o zi de iarna

-
Astazi, pentru ca este luni, pentru ca este soare afara, pentru ca sunt unii care incearca din rasputeri sa-mi strice ziua, spuneam ca azi incerc sa ma binedispun. Ce-ar putea sa-mi trezeasca un zambet in coltul gurii? O amintire din copilarie. Am vazut prognoza pentru zilele urmatoarea si mi-am adus aminte de perioada in care eram copil, la mama acasa. Cred ca eram prin clasa a III-a, mai era o saptamana de scoala inaintea vacantei de iarna. A nins in ziua de duminica si duminica noaptea atat de mult, incat luni dimineata n-am putut sa mergem la scoala. In perioada respectiva, in satul in care m-am nascut, nu prea erau masini, astfel ca nu era nici interes sa se dezapezeasca. Pana marti, din cauza vantului, ajunsese zapada in valuri, unele pana la streasina casei. Noi copii din cartier ne facusem cotloane prin zapada si "colindam" pe crestele zapezii. Ne distram teribil cand un copil, care era mai plinut asa, cadea cu zapada sub el. Rai, da, sigur ca eram si putin rai, da
Citiți mai multe

un nou inceput - o continuare

-
Zilele trecute m-am auzit cu prietena mea care, din vorba in vorba ma intreaba de ce nu mai scriu pe blog. Si de atunci imi tot pun intrebarea: oare de ce nu mai scriu pe blog? Ca doar imi placea. Asa ca astazi am zis sa verific cand a fost ultima postare.  Coincidenta sa nu, fix acum 1 an, pe 27 ianuarie am scris ultimul post, unul trist, despre unul dintre bunici.  Asadar, o sa incerc sa scriu cat mai mult si mai consistent. Deja am urmatorul subiect in minte! Avia astept sa-l astern pe hartie, cum se spune. 
Citiți mai multe