Vizita neasteptata la copchil

-

Astazi voi vorbi tot despre copchil. Si nu pentru ca o sa ma transform intr-o mamica ce vorbeste non-stop despre odor, ci pentru ca ieri am avut o vizita mai neasteptata. De fapt, ea fusese anuntata, dar nu stiam la ce sa ma astept. Ca sa nu mai lungesc vorba, a venit la noi un nene (de fapt, e un domn) de la clinica unde am inscris copilul.
Era programata la ora 16, a venit pe la 16:35 (parca englezii erau punctuali, am mormait eu in barba).
Ideea care este: vin acasa la copil, in mediul lui, sa il cunoasca, sa il vada cum, ce face, sa analizeze markerii de dezvoltare: emotionali, motorii, inteligenta, etc.
Primul lucru pe care l-a facut dupa ce a intrat: s-a asezat jos pe covor langa el, printre jucarii. Apoi mi-a explicat ca trebuie sa fie cumva la nivelul lui, ca sa-l perceapa ca de-al casei, sa se simta in largul lui.
Apoi am discutat de vaccinuri (foarte important sa le aiba pe toate), despre alaptare, comportament, vorbire, evolutia lui de la nastere, boli, iar in tot timpul asta il examina pe pitic. Mi-a spus ca este foarte bine dezvoltat -fizic, i-a placut modul in care apuca/se joaca cu jucarii.
Nu vreau sa-l laud aici, mi-a spus ca e dezvoltat ca inteligenta pentru 14-16luni, insa emotional e pe la 12luni. Eh, ce sa fac, nu e perfect. Se datoreaza mult faptului ca sta foarte mult cu mine, e foarte atasat si " trebuie sa-i dau drumul". Eu deja am inceput: mergem o data -de doua ori/saptamana la intalnirile Parinti si copii si il las sa se joace, iar eu stau pe margine si il veghez.
Imi va aduce data viitoare cand vine fisele cu evaluare si le vom discuta, in parte, pe fiecare.
Tipul se vedea ca avea experienta si studii in domeniu, adica discutia a fost chiar interesanta si relaxanta.
Mai mult, mi-a confirmat faptul ca sistemul de sanatate de aici se bazeaza pe un principiu: nu trebuie sa te imbolnavesti, trebuie sa ai grija dinainte, sa previi. Adica, nu te apuci sa faci excese, pentru ca apoi sa te duci la ei: fa-ma bine! Nu, ai grija de tine ca sa nu vii la noi (la doctori) deloc, daca se poate!
Vom vedea cum o sa decurca si a doua intalnire, programata pe 10 octombrie.
Pana atunci, Sanatate!

PS: sunt racita bocna de o saptamana, iar aseara am vazut cateva simtome de raceala si la pitic. Ne-am scos...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Floarea de mac - simbolul sacrificiului soldatilor

-
De vreo saptamana am tot vazut pe strada persoane care purtau in piept o brosa cu un mac. Da, deopotriva barbati si femei, si aproximativ cam aceeasi brosa. Evident ca m-am intrebat ce semnifica. Astfel, am aflat ca macul rosu simbolizeaza si comemoreaza in acelasi timp victimele din razboi. Povestea este asa: In secolul al XIX-lea, cand in timpul razboaielor napoleoniene, pe terenul unde au fost amplsati soldatii morti au crescut multi maci de culoare rosie. Cativa ani mai tarziu, in 1914, in nordul Frantei si in Flandra, dupa Primul Razboi Mondial, medicul militar canadian John McCrae a observat si a descris poetic macii rosii (pe care o gasiti aici ). Poemul lui, "In Flanders Fields", este bine cunoscut si in zilele noastre. In mod special, macii au fost alesi pentru a portretiza sacrificiul nepretuit al colegilor sai morti. De atunci, macul a devenit un simbol al celor care au murit in Primul Razboi Mondial si in razboaiele ulterioare. Macii din plastic folositi pentr
Citiți mai multe

Amintiri dintr-o zi de iarna

-
Astazi, pentru ca este luni, pentru ca este soare afara, pentru ca sunt unii care incearca din rasputeri sa-mi strice ziua, spuneam ca azi incerc sa ma binedispun. Ce-ar putea sa-mi trezeasca un zambet in coltul gurii? O amintire din copilarie. Am vazut prognoza pentru zilele urmatoarea si mi-am adus aminte de perioada in care eram copil, la mama acasa. Cred ca eram prin clasa a III-a, mai era o saptamana de scoala inaintea vacantei de iarna. A nins in ziua de duminica si duminica noaptea atat de mult, incat luni dimineata n-am putut sa mergem la scoala. In perioada respectiva, in satul in care m-am nascut, nu prea erau masini, astfel ca nu era nici interes sa se dezapezeasca. Pana marti, din cauza vantului, ajunsese zapada in valuri, unele pana la streasina casei. Noi copii din cartier ne facusem cotloane prin zapada si "colindam" pe crestele zapezii. Ne distram teribil cand un copil, care era mai plinut asa, cadea cu zapada sub el. Rai, da, sigur ca eram si putin rai, da
Citiți mai multe

un nou inceput - o continuare

-
Zilele trecute m-am auzit cu prietena mea care, din vorba in vorba ma intreaba de ce nu mai scriu pe blog. Si de atunci imi tot pun intrebarea: oare de ce nu mai scriu pe blog? Ca doar imi placea. Asa ca astazi am zis sa verific cand a fost ultima postare.  Coincidenta sa nu, fix acum 1 an, pe 27 ianuarie am scris ultimul post, unul trist, despre unul dintre bunici.  Asadar, o sa incerc sa scriu cat mai mult si mai consistent. Deja am urmatorul subiect in minte! Avia astept sa-l astern pe hartie, cum se spune. 
Citiți mai multe